Este
un teritoriu desprins din Somalia, din partea de nord, nord-vest a acesteia, cu
ieșire la Golful Aden, având ca vecini Djibouti în vest și Etiopia, cu regiunea
secesionistă Ogaden, în sud. Este singura regiune din Somalia care are o
administrare proprie, o armată sau un sistem sanitar funcțional.
Un teritoriu
care dorește cu ardoare normalitatea unui stat democratic, a unor alegeri
libere, după zeci de ani de război civil și nenumărate deturnări ale situației
politico- militare.
Problema clanurilor dominante din diversele regiuni, granițele
arbitrar trasate de cele trei puteri care au deținut porțiuni din teritoriul
extins al triburilor somali din Cornul Africii, Marea Britanie, Franța și
Italia, înarmarea excesivă a unor triburi și folosirea copiilor ca luptători de
gherilă, sunt tot atâtea cauze ale disoluției statului somalez.
Pe acest fond, Abdirahman
Ahmed Ali Tuur declară acest teritoriu ca republică independentă, ca
urmare a unei conferințe de pace din 1991. El face, însă, eforturi pentru
reconcilierea dintre clanuri, participând activ și de pe poziții de forță la
negocieri, militând pentru o soluție federală, singura care ar asigura o
oarecare stabilitate țării.
În 2003, un fost șef al servicilor de Securitate, Dahir
Riyale Kahin, este primul președinte ales liber și democratic în Somaliland. În
ciuda eforturilor diplomatice, statul nu este recunoscut de nicio națiune și de
nicio organizație politică africană sau mondială.
Există câteva diferende
interne în patru din cele 14 regiuni, unde autoritatea din Hargeysa – capitala țării-
nu este recunoscută și unde nici moneda
declarată- șilingul somalilandez- nu este acceptat, tot din cauza neînțelegerilor
dintre clanuri.
Noua insurgență islamistă Shabab, din restul Somaliei, de
sorginte wahabistă și legată ombilical de Al Qaeda, și disputele de graniță cu
nou creatul Puntland (alt teritoriu declarat independent din trupul Somaliei
Mari) sunt probleme minore, care nu au
mai creat de ani de zile mișcări violente pe plan social sau politico- militar,
asigurând o nesperată stabilitate, unui teritoriu parcă condamnat la război,
sărăcie, foamete, secetă și genocid.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu