Geopolitica. Un playlist cu videoclipuri de pe canalul meu de youtube

Lesotho, cea mai clasică enclavă africană

Lesotho este un stat minuscul din regiunea sud-africană, cunoscut mult timp sub numele de Basutoland, de la populația basuto, de origine bantu. Regatul Lesotho își declară independența în 1966 sub acest nume, ieșind din zona de influență colonială britanică. 

O situație ciudată, identică cumva cu cea a statului San Marino, în care un stat independent este de fapt o enclavă în interiorul altui stat suveran, și care devine astfel prizonierul  geografic, economic și vamal al altui stat.

            Relieful este dominat de Munții Drakensberg, cu altitudin foarte mari, de este 3400 de metri și platouri întinse cu până la 2000 de metri mai joase foarte populate, Râurile au săpat canioane adânci în aceste platori creând peisaje și cascade spectaculoase. Clima este una caldă vara,  destul de umedă dar rece iarna, pentru Africa, din cauza altitudinilor mari la care se află această țară.

            Basutoland a fost mult timp protectorat britanic, și nu a aderat la Uniunea Sud Africană, prima entitate statală din această parte a Africii, din această cauză a apărut o situație geopolitică puțin ciudată, de tip enclavă/exclavă. În urma unor tulburări postelectorale, în 1970, Leabua Jonathan, liderul Partidului Național Basotho, anulează alegerile câștigate de opoziție, suspendă constituția și parlamentul, abolește prerogativele regelui, guvernând dictatorial până în 1986, când o lovitură de stat îl înlătură de la putere.

 

            Situația rămâne instabilă și în anii ’90, când regele Moshoeshoe II, este obligat să abdice de la putere, în favoarea fiului său Letsie III. În 1998, scenariul din 1970 se repetă, alegerile sunt câștigate de opoziție, dar sunt anulate de guvern, astfel că se declanșează o rebeliune militară, în  care intervin și trupe armate din Africa de Sud și din Botswana.

            În 1999, trupele străine se retrag din țară, după ce și între acestea apar disensiuni și ciocniri sporadice armate. Capitala Maseru, are de suferit în urma staționării trupelor, a demonstrațiilor și micului război civil. Abia în 2002 se organizează primele alegeri cu adevărat democratice, recunoscute de toate partidele și de rege. Relativa stabilitate a țării este dată peste cap de o  nouă lovitură de stat militară care are loc în 2014, și-l obligă pe primul ministru să se refugieze în Africa de Sud; acest lucru se petrece pe fondul unui șomaj ridicat, a infectării cu SIDA a peste un sfert din populație, a colapsului economic și a monedei prăbușite.

            Alegerile din 2015 aduc o liniște relativă în țară, după ce criza din 2014 este mediată de Republica Africa de Sud. Anumite mișcări politice din țară cer includerea regatului în structurile administrative ale Republicii Africa de Sud. De menționat, că în timpul aparthaidului din țara vecină, în Lesotho și-au găsit refugiul lideri marcanți ai mișcării de eliberare a negrilor din Congresul Național African al lui Nelson Mandela, Lesotho având o poziție clar anti segregaționistă.

 

Burkina Faso- țara oamenilor integri din mijlocul Sahelului, Saharei și a sărăciei

 

Este un stat sărac, corupt și lipsit de resurse și de perspective de dezvoltare din cauza poziției sale în deșertul Sahara și într-o zonă Saheliană extrem de aridă. Are ca vecini, la nord Mali, la est Niger, iar pe rama sudică se grupează Coasta de Fildeș, Ghana, Benin și Togo.

Numele său înseamnă  Patria oamenilor integri, inițial-până în 1984- Volta Superioară (de la fluviul ce trece prin sudul țării), acest stat este dat ca etalon (în sens peiorativ/ negativ) al sărăciei extreme, și  din cauza condițiilor  geografice extreme în care se află.

În zona de sud a marelui deșert, în regiunea numită Sahel, unde din punct de vedere geografic, termenul definește o regiune situată la sud de Sahara, unde bat vânturi permanente foarte uscate numite alizee, vegetația este mai uscată și se face trecerea de la savana din sud la vegetația rară deșertică din nord, numită stepă tropicală.

Azi, regiunea saheliană are o conotație cu nuanțe catastrofice în care este imposibil să se mai practice agricultura pentru că se întinde de la Marea Roșie în est, la Oceanul Atlantic în vest, trecând prin Sudan, Ciad, Niger, Mauritania. 

Ca în toate regiunile cu probleme de legate de acoperirea cererii de produse agricole de primă necesitate pentru populație și aici au izbucnit conflicte sângeroase între diferitele facțiuni tribale. 

După declararea independenței în 1960 are loc o lovitură de stat militară ce–l aduce la putere pe lt.-col Sangoule Lamizana, urmată de numeroase răsturnări de situație politică, ultima fiind legată de asasinarea în 1987 a fostului capitan Sankara, devenit și el președinte tot prin crimă și lovituri de stat. 

Burkina Faso are un diferend de graniță cu Mali, pentru fășia Agacher din nord -estul țării, care a antrenat lupte în 1975, în așa numitul ,,război de cinci zile” mediat de Coasta de Fildeș. Anul 1986 este anul în care Curtea Internațională de Justiție de la Haga, rezolvă  printr-o decizie clară conflictul civil.

Situația politică a fost cât de cât stabilă sub președintele Blaise Compaoré care a condus țara 27 de ani, chiar dacă a venit la putere printr-o lovitură de stat. În 2014 au loc numeroase revolte care duc în cele din urmă la plecarea de la putere a  președintelui Compaoré, cu toate eforturile lui de schimbare  a constituției, care vizau rămânerea la putere.

Odată cu plecarea de la putere a președintelui  și cu declanșarea unei Primăveri vest –africane , după modelul Primăverii arabe,  se spera că situația politică se va înbunătăți. În scurt timp totul ia o turnură tipică pentru Africa post colonială, puterea fiind acaparată de  colonelul Traoré, șeful Statului Major, pentru a șaptea oară, de când Burkina  și-a câștigat independența. Situația politică și economică în această parte tulbure a Africii rămâne în continuare incertă.

Ce se întâmplă în Afganistan?

Ce se întâmplă în Afganistan? Pe canalul meu de youtube, am alcătuit un filmuleț cu tot ceea ce am înțeles eu din drama acestui popor. Nu urmăriți greșelile sau inadvertențele, știu că sunt. Să ne concentrăm pe cauze și efecte, locale, regionale sau globale. Gânditul este liber și gratis! Și constat asta din ce în ce mai puțin, la mulți dintre locuitorii României de azi, care luptă cu un inamic occidental si anti -in general. Inamicul este în lipsa noastră de informare și înțelegere a lumii în care trăim. Iar filmulețele de genul acesta și altele asemenea, vin să dea la o parte buruienile din fundamentalismul nostru ...academic( dacă mă înțelegeți)!Vă pupă proful Irașcu!

Monumentul migrației din Piața San Pietro, Vatican

Piața San Pietro este un spațiu turistic prin excepție, însă poate avea valențe spirituale doar dacă rezonezi cu slujbele religioase de acolo, cu încărcătura prezenței Papei, colonadele lui Bernini sau cu monumentul proaspăt instalat acolo. Monumentul ,, Îngeri fără șă știe” al unui artist canadian, închinat refugiaților și migranților din toate timpurile, este răvășitor în toate sensurile, mai ales că prezintă copii, bătrâni, tineri, femei și bărbați, care aparțin tuturor etniilor, raselor,culturilor și religiilor lumii. Pentru că refugiul sau migrația nu țin cont de aceste criterii, cei patru cavaleri ai apocalipsului își revarsă puterea în lume, fără să țină cont că esti creștin, iudeu, animist sau negru , roșu, galben sau alb. O evocare plină de simțăminte umane, din Piata San Pietro, pe care o recomand tuturor celor ce ajung acolo.

De ce vin nepalezi în România?

Discriminarea de castă din India