miercuri, 24 noiembrie 2010

Myanmar( Birmania)- junta militară și călugării budiști

laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi


Unul dintre cele mai putin cunoscute state din Asia, unul dintre cele mai sarace state din Asia si poate cel mai inapoiat stat din Asia de Sud-Est, desi probleme mari sunt si in Laos, Cambodgia sau Vietnam.

Este greu sa incerci sa descalcesti itele etnico-lingvistico-religioase din acesta parte de lume.In primul rind conglomeratul etnic si lingvistic reprezinta o provocare pentru oricine citeste despre acesta tara. Birmanii sunt majoritari, urmati de shani, karen, rohingya, mon si kachin, raspinditi prin imensele podisuri si paduri ce acopera acesta tara cu iesire la Golful Bengal.



Situata intre doua mari puteri si doua mari civilizatii, India in vest si China in nord-est, aceasta tara a trecut prin framantari politice si conflicte etnice nenumarate, si inainte de stapinirea britanica (care incepe in 1886 si se termina in 1948) si mai ales dupa retragerea acestora si dupa pustiitoarele lupte din al Doilea Razboi Mondial, dintre japonezi si britanici.



Neintelegerile politice cu cauze etnice incep sa apara rapid dupa declararea independentei, dublate si de insurgenta miscarilor comuniste manipulate de China( sunt inlatuarate prin lupte dure in 1995). In aceste situatii, armata a intervenit si a preluat puterea, in 1974 aparind partidul unic numit Partidul Programului Socialist Birmanez sub conducerea Generalului Newin, apoi dupa numeroase incercari de democratizare, armata revine la putere in 1988 cind se instaleaza o junta militara ce ingradeste toate drepturile castigate pana atunci.

manifestatie a calugarilor budisti pe strazile din R(Y)angoon-capitala tarii

In 1990 Liga Nationala pentru Democratie, condusa de Aung San Suu Kyi, castiga alegerile, dar conducerea militara nu recunoaste rezultatul alegerilor( sub pretextul elaborarii unei noi constitutii), ceea ce duce la grave incidente si manifestatii de strada, sfarsite cu plasarea in arest la domiciliu a activistei pentru pace si democratie( intre 1989-1995). Rezultatul a fost rusinos pentru junta militara, pentru ca Aung Kyi primeste in 1991 Premiul Nobel pentru Pace, ceea ce o legitimeaza in fata birmanezilor si a pricipalilor opozanti ai regimului, calugarii budisti.

Generalul Than Shwe

Acestia organizeaza manifestatii de strada, in contradictie cu principiile lor, in 2007 , care sunt reprimate cu brutalitate, de guvernul condus de Generalul-dictator Than Shwe, care conduce tara din 1992.
In 1995 minoritatea karen de la granita cu Thailanda si Laos este decimata si insurgentii ucisi, constituind o mare victorie a regimului impotriva secesionistilor, care alcatuiesc 6 % din populatie.

joi, 4 noiembrie 2010

Genocidul ugandez al lui Idi Amin si Obote




Cind se vorbeste de genocid, multi se gindesc la Holocaust, unii mai informati, la ce s-a intimplat in anii '90 in Iugoslavia iar altii la genocidul rwandez sau cel sudanez. Foarte putini au auzit despre singerosii dictatori ugandezi Idi Amin Dada si Milton Obote.



In 1962 Uganda isi proclama independenta, dar relativa prosperitate si stabilitate se spulbera odata cu indepartarea singeroasa de la putere a lui Mutesa II, de catre Milton Obote, ajutat de un colonel de armata pe numele sau Idi Amin.



Tara ia o orientare socialist-dictatoriala!?, cu partid unic si cu administratie centralizata, sub ferma conducere a acestui Obote. In 1971 se creeaza conditiile ca mai vechiul sau camarad de arme, Colonelul Idi Amin, sa il rastoarne de la putere pe Obote, acesta refugiindu-se in Tanzania vecina, de unde va conduce lupta impotriva dictatorii salbatice si singeroase, ce pustieste tara.

Acest Idi Amin, un fost boxer, se autoproclama FELDMARESAL, iar megalomania sa face inconjurul lumii, iar tara bogata si echilibrata cindva este aruncata in haos si razboi civil. Una dintre cele mai absurde dar si nastrusnice decizii este luata in 1972, an in care toti rezidentii asiatici(aici se numara si evreii, intentiile antisemite fiind evidente) si britanici sunt expulzati din tara iar nu mai putin de 300 000 de opozanti ai regimului sunt ucisi miseleste sau executati.
Obote

Ca si cum nu era de ajuns, in 1979, la un an dupa ce Amin declanseaza un razboi impotriva Tanzaniei, trupele acestei tari si rezistenta ugandeza condusa de Obote, ocupa capitala Kampala, iar acest singeros individ ia calea exilului( tocmai la prietenul sau Ghadafi, in Libia).



Obote incepe o politica de prigonire a opozitiei, iar regimul impus de el il egaleaza in cruzime pe cel al lui Amin. Pina in 1985 peste 200 000 de civili sunt ucisi, si alte citeva sute de mii se refugiaza in Tanzania. Acesta este inlaturat de la putere printr-o lovitura de stat condusa de Museveni, dar care nu incheie haosul si conflictele, pentru ca in tot acest timp tensiunile etnice dintre grupul de nord- sudanez, cel bantu-majoritar si cel nilotic se accentueaza, iar din Sudan o formatiune rebela numita Armata de Rezistenta a Domnului ataca grupurile de populatie bantu facind peste 100 000 de victime pina in 2007.

refugiati

Ultima si cea mai mare problema a Ugandei o constituie numarul mare de copii bolnavi de SIDA( peste 2 milioane, la o tara ce are populatia Romaniei si curios chiar si suprafata sa), practic cea mai afectata tara din lume, ceea ce ridica probleme medicale uriase, in conditiile in care stabilitatea interna este inca subreda, chiar daca actualul presedinte Museveni a fost reales de trei ori din 1996 pina azi.
Museveni

O ideea buna au avut cei de la Hollywood cind au turnat un film despre viata lui Idi Amin, cu un Forest Whitaker genial. Filmul se numeste ,,Last King of Scotland" si fost realizat in 2006.