marți, 5 octombrie 2021

Lesotho, cea mai clasică enclavă africană

Lesotho este un stat minuscul din regiunea sud-africană, cunoscut mult timp sub numele de Basutoland, de la populația basuto, de origine bantu. Regatul Lesotho își declară independența în 1966 sub acest nume, ieșind din zona de influență colonială britanică. 

O situație ciudată, identică cumva cu cea a statului San Marino, în care un stat independent este de fapt o enclavă în interiorul altui stat suveran, și care devine astfel prizonierul  geografic, economic și vamal al altui stat.

            Relieful este dominat de Munții Drakensberg, cu altitudin foarte mari, de este 3400 de metri și platouri întinse cu până la 2000 de metri mai joase foarte populate, Râurile au săpat canioane adânci în aceste platori creând peisaje și cascade spectaculoase. Clima este una caldă vara,  destul de umedă dar rece iarna, pentru Africa, din cauza altitudinilor mari la care se află această țară.

            Basutoland a fost mult timp protectorat britanic, și nu a aderat la Uniunea Sud Africană, prima entitate statală din această parte a Africii, din această cauză a apărut o situație geopolitică puțin ciudată, de tip enclavă/exclavă. În urma unor tulburări postelectorale, în 1970, Leabua Jonathan, liderul Partidului Național Basotho, anulează alegerile câștigate de opoziție, suspendă constituția și parlamentul, abolește prerogativele regelui, guvernând dictatorial până în 1986, când o lovitură de stat îl înlătură de la putere.


 

            Situația rămâne instabilă și în anii ’90, când regele Moshoeshoe II, este obligat să abdice de la putere, în favoarea fiului său Letsie III. În 1998, scenariul din 1970 se repetă, alegerile sunt câștigate de opoziție, dar sunt anulate de guvern, astfel că se declanșează o rebeliune militară, în  care intervin și trupe armate din Africa de Sud și din Botswana.

            În 1999, trupele străine se retrag din țară, după ce și între acestea apar disensiuni și ciocniri sporadice armate. Capitala Maseru, are de suferit în urma staționării trupelor, a demonstrațiilor și micului război civil. Abia în 2002 se organizează primele alegeri cu adevărat democratice, recunoscute de toate partidele și de rege. Relativa stabilitate a țării este dată peste cap de o  nouă lovitură de stat militară care are loc în 2014, și-l obligă pe primul ministru să se refugieze în Africa de Sud; acest lucru se petrece pe fondul unui șomaj ridicat, a infectării cu SIDA a peste un sfert din populație, a colapsului economic și a monedei prăbușite.

            Alegerile din 2015 aduc o liniște relativă în țară, după ce criza din 2014 este mediată de Republica Africa de Sud. Anumite mișcări politice din țară cer includerea regatului în structurile administrative ale Republicii Africa de Sud. De menționat, că în timpul aparthaidului din țara vecină, în Lesotho și-au găsit refugiul lideri marcanți ai mișcării de eliberare a negrilor din Congresul Național African al lui Nelson Mandela, Lesotho având o poziție clar anti segregaționistă.