luni, 6 decembrie 2010

Armenia și Azerbaidjan- enclave și războaie civile




Armenia este un stat situat în zona Caucazului de Sud (munți situati din punct de vedere geografic la contactul dintre Europa si Asia, între Marea Neagră la vest si Marea Caspica la est sau la contactul dintre civilizația occidentala și cea orientală -central asiatică) între Georgia, Azerbaidjan, Turcia și Iran.


Cunoscut ca fiind primul stat care a adoptat creștinismul ca religie de stat (301 d. Hr.), Armenia ca entitate statală trece prin istorie fiind zdruncinata si marcata de interesele marilor imperii regionale (roman, part, sasanid, otoman, mongol, persan, bizantin, tarist si sovietic), desi nu este o tara care sa atraga prin resurse. Comunisti includ în 1923, Karabahul de Munte- locuit de armeni, cu o suprafata de 4400 kmp si 190000 loc.-( Nagorno Karabah) în republica Azerbaidjan (locuita în majoritate de musulmani șiiti), devenind astfel una dintre cele mai mari enclave (teritoriu locuit de o populatie, alta decât cea din tara respectiva si cu granite si administratie proprie) din lume, împreuna cu Nahicevan (enclava azera din extremitatea de SV a Armeniei).

In 1988 protestele de strada de la Erevan (capitala țării), au drept consecinta refugierea a mii de azeri din Nachicevan in Azerbaidjan dar si sute de morti in pogromurile (ucideri în masa, dupa modelul hitlerist, aplicat evreilor) impotriva populatiei armene din Baku (capitala Azerbaidjanului, situata la malul Marii Caspice).

exemplu de enclava

Dupa dobândirea independentei în 1991, Armenia sustine si declararea independentei Regiunii Nagorno –Karabah, ceea ce declanseaza un razboi între cele doua tari, pâna in 1994, anul semnarii unui armistitiu dupa îndelungi negocieri între cele doua parti, cu medierea Turciei, Rusiei, SUA, OSCE si ONU.
De altfel, rolul Rusiei devine din ce în ce mai puternic în zona (vezi cazul interventiei rusești din Georgia din august 2008), din moment ce, de curând, rusii au întărit bazele militare detinute în aceasta țara cu efective militare de la bazele rusesti din Georgia, aceasta pentru a preveni, chipurile, declansarea de noi conflicte interetnice si interreligioase în zona (pentru că forțele rusești au în zonă statutul de ,, forțe de menținere a păcii' '!).

presedintele turc Abdulah Gul și cel armean Serzh Sarkisian, într-o strângere de mână istorică în 2009

De notat, că în zona de NV a Azerbaidjanului mai sunt câteva mici enclave armene unde sunt probleme, plus relatiile tensionate cu Turcia, datorita nerecunoașterii, de către aceasta din urma a genocidului (ucideri în masa) la care a fost supusa populația armeană din Armenia Mică (azi teritoriu turcesc unde se află si Muntele Sfânt al armenilor: Ararat -5165m) în 1915/16 (cifrele armene estimeaza la 1 milion de victime in timp ce autoritatile turce spun de câteva zeci de mii ).
De curând, un conflict diplomatic a izbucnit între Turcia si SUA , datorita unui proiect de lege ce viza recunoașterea de către aceasta din urma a genocidului comis de turci. Turcia ameninta cu blocarea bazei americane de la Incirlic ( SE Turciei), de unde SUA trimite avioane cu trupe si sprijin logistic în Irak. Au fost demarate negocieri de ambele parti, Turcia si Armenia pentru relansarea relațiilor, în 2009 într-o întâlnire care a avut loc la Bursa.

Presedintele Azerbaidjanului Ilham Ayiev

Azerbaidjanul este un stat situat în partea de est a Caucazului, cu ieșire la Marea Caspică (cel mai mare lac din lume si posibil cel mai mare rezervor de petrol din lume ), cu rol geostrategic ( la Marea Caspică mai au ieșire si Rusia ,Iranul, Turkmenistanul si Kazahstanul ) si mai ales economic, în ideea reducerii dependentei energetice a Europei de petrolul si gazul rusesc.
Conflictele pe care le are Azerbaidjanul se leaga bineînteles de Nagorno- Karabah (vezi Armenia ), iar recentele măriri ale cheltuielilor militare sunt legate si de programul de repatriere al azerilor din enclavele din Armenia.