duminică, 26 aprilie 2009

Sahara Occidentala -multi fosfati si un razboi uitat


imaginea zidului rusinii care separa Sahara de Vest in doua ,,tari"


linia mov indica cele doua regiuni, cea galbena controlata autoritar de Maroc, cu drumuri moderne si investitii in industrie si cu verde zona controlata de Polisario



presedintele Mouhamad Abdelaziz si soldati saharieni


steagul unei tari recunoscute de 28 de state



mine extrase de militarii sahrawi si de trimisii speciali ai ONU


vecinii tarii: la sud si est Mauritania, care se retrage din sudul Saharei dupa atacurile asupra oraselor mauritaniene si chiar asupra capitalei Nouachott, in nord est Algeria si in nord Marocul


Cind te uiti pe harta Africii nu poate sa nu-ti sara in ochi o fisie destul de lata numita,, Sahara de Vest sau Occidentala" si care uneori are aceeasi culoare ca a Marocului, semn ca face parte din acest stat.
In realitate nu este asa, iar ocupatia marocana a venit dupa retragerea trupelor spaniole in 1976 si trupelor mauritaniene din sudul teritoriului acestei tari.

In fapt este vorba despre lupta pentru autodeterminare si independenta a unei populatii sahariene de berberi numita sahrawi, populatie supusa de marocani la numeroase umilinte, astfel ca peste 100 000 de refugiati traiesc azi in sud-vestul extrem al Algeriei in cinci tabere de refugiati (linga Tindouf), carora ONU nu le mai acorda ajutoare decit intr-o foarte mica masura.
Luptele se dau intre Frontul de eliberare al sahrawi numit Polisario, cel care a format si un guvern in exil si a declarat in 1978 Republica Araba Democratica Sahariana si Regatul Marocului, care a beneficiat de ajutor francez, de interese comerciale legate de fosfati, petrol si pescuit (spaniol) in largul coastelor, astfel ca cei din Polisario au fost din ce in ce mai marginalizati, traind in exil mai bine de 30 de ani.

In 1991 se semneaza un armistitiu intre cele doua parti, un armistitiu fragil care risca sa fie incalcat si sa declanseze in zona un nou razboi si o mare criza umanitara. Poporul sahrawi a fost ajutat intens de Algeria, acesta subminind puterea Marocului in teritoriile de la est de zidul de nisip. Acest zid de nisip lung de 1500 de kilometri a fost construit de marocani, are 3 metri inaltime, este plin de mine antipersonal si antitanc si este pazit de 100 000 de soldati marocani pe toata lungimea lui.
Capitala tarii, Laayoune (Al Aiun), este foarte aproape de Maroc si este locuita intr-o mare proportie de marocani, astfel ca se pare, aici a reusit cea mai vasta operatiune de purificare etnica din timpurile moderne, prin inlocuirea populatiei originare de pastori si sedentari sahrawi cu 200 000 de marocani ce au colonizat si toata partea de vest a tarii.

Astfel se ajunge in situatia absurda in care populatia unei tari traieste in alta tara, are guvern, ceva fonduri, ajutor algerian, armata de mii de oameni, presedinte este recunoscuta Republica Araba Democratica Sahrawi de 28 de tari, dar fara teritoriul natal si stramosesc!!!, ocupat abuziv in numele intereselor economice.

Niciun comentariu: